Incidenta tot mai crescuta a afectiunilor in randul populatiei de varsta inaintata a stimulat interesul oamenilor de stiinta in cautarea unei solutii protectoare, capabile sa intarzie procesele de imbatranire si de dezvoltare a tulburarilor degenerative.
Pastrarea sanatatii varstnicilor a devenit un obiectiv principal in biomedicine, deoarece cresterea longevitatii in societatea noastra este asociata cu morbiditate crescuta.
Exista o serie de dificultati in gasirea unor abordari si strategii sigure pentru intarzierea proceselor de imbatranire. In acest sens se leaga sperante mari de melatonina, o substanta cu structura peptidica secretata de glanda pineala, avand efecte gerontoprotectoare si antioxidantive puternice.
Mecanismul exact prin care melatonina incetineste procesele in imbatranire nu este cunoscut inca, dar se presupune ca este rezultatul intercorelarii optime a tuturor glandelor ale sistemului endocrin. Traditia orientala accentueaza, din cele mai vechi timpuri, ca esenta vietii consta in coordonarea fina a functionarii glandelor endocrine. Centrele energetice corespund localizarii anatomice a glandelor endocrine, stimularea lor prin exercitii yoga dand rezultate excelente.
La intitutul de Gerontologie al Fundatiei Biancalana-Masera din Ancona (Italia), Walter Pierpaoli si colaboratorii sai au studiat pe soareci efectele melatoninei. Rezultatele experimentelor au corespuns practicii si experientei indiene stravechi, deoarece mai mult de 20% din animalele tratate cu melatonina au avut o viata mai lunga si un comportament sexual mai bun decat celelalte. In alte experimente, epifiza a fost extirpate, iar animalele de experienta au murit inainte de vreme.
In The International Journal of Neuroscience (1995) se poate citi parerea lui Reuven Sandyk, professor la Institutul de Medicina Albert Einstein din New York: rezultatele experimentelor pe animale, precum si studiile si examinarile efectuate pe om dovedesc ca nivelul scazut de melatonina accelereaza imbatranirea si sustin ipoteza functionarii melatoninei ca substanta ce combate imbatranirea.
Exista numeroase studii care dovedesc si capacitatea activitatii antioxidanti a melatoninei. Dupa cum se stie, antioxidantii sunt substante capabile sa reduca, sa neutralizeze sis a previna leziunile provocate in organism de catre radicalii liberi formati in urma unor procese de oxidare. Radicalii liberi astfel formati ataca membrane celulara, putand leza chiar si acidul deoxyribonucleic, cu posibilitatea de a declansa un process cancerigen.
Numeroase cercetari de laborator au demonstrat ca melatonina este un antioxidant mai puternic chiar decat alte substante binecunoscute pentru activitatile lor antioxidante, cum ar fi vitamin E, beta-carotenul si vitamin C.
Prin proprietatile sale antioxidante, melatonina neutralizeaza radicalii liberi, stimuleaza enzimele antioxidative, creste eficienta fosforilarii oxidative la nivel mitocondrial, reduce dispersia electronilor (prin aceasta scade generarea de noi radicali liberi) si creste eficienta altor antioxidanti.
De asemenea, cercetarile au demonstrate ca melatonina este capabila sa imbunatateasca functiile sistemului imunitar. Se pare ca poate neutraliza efectele negative pe care le exercita stresul, medicamentele si infectiile asupra sistemului imunitar.
Secretia melatoninei in organism este stimulate de intuneric si suprimata la lumina. Melatonina are un rol vital in reglarea ciclului somn-veghe. Atunci cand este produsa in cantitati suficiente, melatonina asigura un somn profund si odihnitor; in schimb, o secretie insuficienta provoaca adormirea greoaie sau chiar insomnia.
Ritmul biologic al organismului poate fi perturbat si de calatoriile cu avionul pe distante lungi – ca urmare a diferentelor de fus orar. In acest sens, se pune problema odihnei la oamenii de afaceri si la sportivii care calatoresc de pe un continent pe altul. La acestia , se va constata o scadere a randamentului fizic si intellectual. In asemenea cazuri, un supliment alimentar cu continut de melatonina poate fi de un real folos.